Ce cred eu despre tine?? Ma bucur ca m-ai intrebat, chiar voiam sa-mi dau cu parerea despre tine, dar totusi fara sa judeci sau s-o iei personal, pentru ca na, e doar parerea mea.
Cred ca te-ai nascut intr-unul din orasele mari, unul din alea bune, unde se traieste bine, dar nu in capitala. Ai tai erau ca soarecele si pisica. S-au despartit cand tu erai prea mic sa intelegi. Maica-ta era prea tanara sa ramana singura cu un copil, asa ca s-a recasatorit poate o data, poate chiar de doua ori. Taica-tu la fel, desi el era gagicar, iar cu pilele pe care le avea, a obtinut o functie destul de inalta. Intre timp au mai aparut surori vitrege. Ai crescut cu ele, ai invatat despre femei, de aia esti asa de bun cu ele, poate un pic prea bun.
Ai crescut si ai inceput sa intelegi una alta, sa discerni anumite lucruri, asta fiind momentul cand ai inceput sa-ti urasti parintii. Ti-ai zis ca nu mai are rost sa ramai in orasul natal si te-ai dus la facultate in altul. Aici ti-ai gasit pacea si locul in care vrei sa te reinventezi.
La facultate ai dat de domeniul de care erai oricum indragostit; e lucrul la care te pricepi cel mai bine. Provenind dintr-o tara estica, locurile de munca erau putine in domeniul ala, asa ca te-ai angajat in altul.
Cu un trecut de cacat, nu puteai sa ai decat o predilectie catre relatii controversate, cu inceput apoteotic si final tragic. Ti-ai intalnit iubirea vietii, dar te-a parasit destul de repede din cauza idioteniei tale. Probabil se va marita cu unul ca tine, ca sa afli din nou ce e karma.
Acum vrei sa muncesti in domeniul tau, poate chiar sa deschizi o afacere in viitor, asa ca ai venit intr-o tara straina, urmand-o pe maica-ta (da, stiu, family issues), dar ti-ai dat seama ca maica-ta nu e o pista buna. Esti blocat, dar optimist, optimist ca nu o sa ajungi barbatul ala care pune grasime pe el, stand pe canapea, cu o bere in mana, uitandu-se la TV.
Stii ca esti mai bun de atat. Clar esti mai bun de atat!!
Cum a fost? Am dreptate? Te-am citit bine?
0 comentarii:
Post a Comment