Muse

Muza… Esentiala pentru fiecare artist, greu o gaseste, usor o pierde. Este o zeita, o sirena care inspira artistul prin simpla prezenta, prin caracter, prin frumusete si prin erotismul debordant. Orice artist  gaseste o muza in mama sa, sotia sa, iubita sa, prietena sa…Dupa cum se observa muza nu poate fi decat o femeie, o femeie ideala, o femeie perfecta, plina de senzualitate; este idealul artistic intruchipat de o forma feminina, dar poate fi  si o femeie inexistenta, niciodata intalnita.

Nevoia de muza vine din lupta surda a artistului pentru un trup-suflet de femeie frumoasa, el nu poate face minuni in arta fara ea, MUZA lui. Simpla prezenta a ei ii induce artistului o stare, si ii scoate talentul innascut din cele mai adanci locuri ale mintii. Stilul lui inconfundabil e slefuit de fiecare zambet, de fiecare clipire a ochiilor ei, de insusi ochii ei, de miscarile taliei, de formele ei provocatoare; artistul lasandu-se influentat, depasind orice limita, orice imaginatie cu arta lui, emanand caldura si scantei. Un artist nu poate evolua in arta fara pasiunea insuflata de catre muza, ea transmitandu-i dragostea eterna prin fiecare vena.

Combinatia dintre geniul lui si frumusetea ei e “mortala” pentru arta, “furia” lor poate naste creatii artistice care vor domina si influenta arta mult timp. Artistul isi priveste inspiratia vie, asculta vorbele-i dulci si calde, ii observa fiecare gest, ii vede aura luminata, pe care nimeni altcineva n-o vede. Artistul isi vede muza intr-un parc, sub umbra copacilor, printre crengile lor curg raze usor pe privirea ei delicata, accelerandu-i bataile inimii.

Stau, o privesc cum rade, cum zambeste, o privesc cand clipeste, cand vorbeste, cand doarme, pe ea, MUZA MEA